vrei sa iti cumperi un autoturism ?

gaseste-ti masina “perfecta” pentru tine accesand un  site in engleza ce iti ofera posibilitatea de a cauta un automobil. tu doar trebuie  sa scrii ce vrei sa aiba automobilul ( climatizator, navigator, numar locuri, cat consuma, body style, etc…). acesta este CarZen

ps: eu mi-am gasit masina perfecta, banii pentru ea inca nu insa

creaza un sondaj de opinie cu PollDaddy

va prezint un site prin care putem sa creem un sondaj de opinie pentru site-ul nostru. pentru a exemplifica, mi-am creat un sondaj ( pe care il gasiti dupa blogroll) la care va rog sa raspundeti cei care accesati acest blog

revenind insa la PollDaddy, acesta ne permite sa realizam un sondaj de opinie, la care sa adaugam cate raspunsuri dorim utilizand diverse design-uri pentru sondajul nostru. mentionez ca trebuie sa va inregistrati pentru a avea acces la facilitatile oferite, iar sondajul creat, poate fi introdus pe orice site…

distractie placuta si… click aici pentru a accesa PollDaddy

astazi va recomand Forvo

Daca inveti o noua limba straina sau pur si simplu vrei sa auzi cum se pronunta un anumit cuvant, atunci acest  site iti va fi poate util. Deci, da click aici si utilizeaza Forvo

Cu Geotool iti localizezi pe harta IP-ul

simplu … cu doar un clik aici vezi imediat cine esti pe net cu hartă, IP, latitudine, longitudine etc. interesant !

Histografica

doar click aici

si poti vedea o arhiva inedita de fotografii vechi

Locul cărţilor într-o lume nomadă

va invit sa cititi aceste randuri scrise de  Iulia Nălăţan si preluate de pe bookblog.ro

” Când omul se mişcă mai repede şi mai mult decât oricând, cartea pare să îşi aibă locul tot mai mult în geantă, nu pe noptieră, ca şi cum ar încerca să se adapteze şi ea, să ţină pasul cu mobilitatea.

Ce înţeleg prin mobilitate? Programe de studiu într-un alt oraş. Schimburi de experienţă într-o altă ţara. Relocalizare profesională. Imigranţi. Zboruri low cost. Să petreci mai mult timp în mijloacele de transport decât acasă. Locuinţe provizorii, închiriate.

Nu pot să afirm că sunt o persoană super mobilă însă sigur fac parte din rasa celor care “încă nu s-au aşezat la casa lor”. În România am stat în 3 locuri diferite, în funcţie de perioada în care am făcut studiile. Acum, după aproape un an în Franţa, am strâns suficient de multe cărţi încât să le socotesc în kilograme şi să mă gândesc serios că ar trebui să plătesc bagaj suplimentar pentru a le lua în avion, la întoarcerea în ţara.

Cărţile nu sunt adaptate la un astfel de mod de viaţă. Sedentare, greu de transportat şi fragile, nu sunt făcute pentru a fi înghesuite în bagaje.

Cred că orice om care citeşte şi s-a mutat măcar o data în alt oraş înţelege ce vreau să spun. În momentul în care te regăseşti pe punctul de a pleca (din nou) îţi pui întrebări despre utilitatea cărţilor pe care le-ai luat, despre câte ai cumpărat şi câte ai citit, ce ţi-a plăcut cel mai mult, la care ai renunţa dacă ar fi nevoie, etc

Ne-am obişnuit să le posedăm. Într-o foarte mare măsură, avem aceeaşi atitudine faţă de cărţi ca faţă de orice alt obiect. Cărţile sunt o emblemă a identităţii noastre, poate chiar mai mult decât alte lucruri pe care le deţinem: bijuterii, haine, gadgeturi, etc. Avem, aşadar, nevoie de ele pentru a ne defini în faţa noastră şi a celorlalţi. Intrăm într-o librărie şi nu putem să plecăm cu mâna goală din simplul fapt că funcţionam pe bază de dorinţe pe care le confundăm de cele mai multe ori cu nevoi. Nu în ultimul rând, ne ataşăm de cărţi şi ne e greu să le părăsim că şi cum ar fi prieteni buni.

Ca sa evite acumularea excesivă de cărţi, oamenii mobili au câteva soluţii la îndemână: să le împrumute, să le cumpere şi apoi să le vândă când pleacă în alt oraş sau să treacă încet spre o variantă mai scalabilă: cărţi electronice sau audio. O altă soluţie, cu impact pe termen lung, e adoptarea unui mod de viaţă simplificat, care te leagă de cât mai puţine obiecte şi lucruri materiale oferindu-ţi o mai mare libertate şi flexibilitate. Ar însemna să cumperi o carte doar atunci când ai nevoie de ea, să dai/vinzi toate cărţile pe care nu le-ai citit până acum, să păstrezi doar ce e esenţial. Dacă ar fi aşa de uşor….

în acelasi timp, sunt tot mai convinsă că o adaptare a mentalităţii e necesară: dinspre posesiv spre funcţional, dinspre cartea mea, spre cartea pe care am citit-o. Să ne gândim la schimburile de cărţi şi la book crossing, acţiuni care pun în mişcare cărţile şi le fac să ajungă la oameni care au nevoie de ele. Până la urmă e mai important să citeşti o carte decât să fie a ta.

Pentru viitor îmi imaginez un fel de “book commonwealth”, o bibliotecă uriaşă din care fiecare ia când vrea cărţi. Astfel, nu trebuie să deţii nimic, te bucuri de cărţi fără să fii constrâns de nevoia de a le depozita, şterge de praf şi îngriji. Cărţile ar putea fi accesibile oricui pentru a fi citite. Desigur, această viziune nu e încă posibilă în primul rând pentru că editurile şi scriitorii nu au găsit un alt mijloc de remunerare mai bun decât taxarea cărţilor. Dacă orice formă de cultură stocată (cărţi, muzică, filme) ar fi gratuită oamenii ar scoate bani din buzunar strict pentru experienţele live (conferinţe cu scriitori, concerte, teatru şi tot ce înseamnă spectacole în direct)? Ar putea fi o formă de monetizare alternativă…

Internetul este unul din factorii care contribuie deja la accentuarea acestei tendinţe spre gratuitate.Tot el ne duce încet spre o realitate în care biblioteca din sufragerie se transformă în colecţia de rafturi de pe shelfari. Ceea ce ai citit nu mai e legat neapărat de o locaţie fizică ci de un profil virtual, de o referinţă care îţi permite să ţii evidenţa lecturilor, să îţi notezi pasaje şi citate, să împărtăşeşti şi să socializezi cu alţi oameni. Dacă o reţea socială te ajută să îţi organizezi cărţile, de ce să ai nevoie de o bibliotecă reală?

Nu ştiu dacă un astfel de viitor va deveni cândva realitate. Eu, oricum, nu sunt foarte pregătită pentru el, dovadă fiind faptul că încă mă lupt cu transportatul cărţilor cu avionul.”

I don’t mind…

destul… m-am saturat de promisiuni neonorate, de vorbe spuse doar pentru ca suna frumos cand sunt rostite…

cuvinte…

“Numai daca am fost incercati de suparari, simtim placerile si bucuria. Caci nu bea cu placere cel ce n-a insetat si nu mananca cu placere cel ce n-a flamanzit; de asemenea nu doarme cu placere cel ce n-a privegheat indelung si nu simte bucuria cel ce mai intai nu s-a intristat. Tot asa nu ne vom bucura de bunurile vesnice, daca nu le vom dispretui pe cele vremelnice”. (Sf. Antonie cel Mare)

Text Extractor – solutia “free” de convertire a unui fisier pdf in fisier text

Text Extractor este specializat pentru  a extrage textul ( daca aveti fişiere pdf cu imagini, trebuie sa cautati un alt software) din documentul pdf cu rezultate foarte bune, fiind necesare putine corectii dupa ce Text Extractor isi termina treaba.

Nu e nevoie sa aveti instalat sau sa instalati Adobe Acrobat Reader pentru a putea rula Text Extractor

pentru a descarca softul, click aici http://www.pdfedittool.com/pdf-text-extractor.htm

Au fost descoperiţi neuronii ce reţin cronologia evenimentelor

articol preluat de pe http://www.scientianews.ro/

” Să ne imaginăm următoarea situaţie: vă spălaţi pe dinţi, după care vă spălaţi faţa cu apă rece. Cum ştiţi după ce aţi terminat cele două activităţi pe care aţi făcut-o întâi? Poate părea simplu de răspuns, pentru că suntem obişnuiţi să ne putem aduce aminte uşor cronologia celor ce ni se întâmplă, dar, în fapt, întrebarea este una extrem de serioasă şi una dintre cele mai dificile pentru oamenii de ştiinţă.

O echipă de cercetători de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) condusă de profesorul Ann Graybiel afirmă, într-un articol publicat recent în Proceedings of the National Academy of Sciences că a găsit răspunsul la această întrebare.

Simplu spus, lucrurile stau în felul următor: neuroni cu funcţii în stabilirea cronologiei se activează în mod automat într-o ordine prestabilită, în acest fel punând un fel de “ştampilă de timp” pentru fiecare eveniment memorat. Nu este încă lămurit cum sunt produse aceste “ştampile” ori cum se creează aceea impresie a curgerii “timpului personal” (uneori pare că trece mai repede, alteori mai încet).”

articolul initial poate fi citit in engleza, printr-un click aici