nu exista sfarsit… doar un nou inceput…….

s-au dus………inca o vara, inca un suras, inca o poveste……… inca un chip a intrat in trecut, inca o speranta a ramas doar o amintire, inca o data destule raze solare s-au pierdut printre nori… inca o rana pe suflet, inca o aripa rupta, inca un vis din care as fi vrut sa nu ma trezesc…

A venit toamna …

Trei porti

Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.

- Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?

- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele. O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti. Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul. Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.

Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.

Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi:

SCHIMBA LUMEA.

Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc. Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa. El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara. Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba:

- Ce-ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.

- Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete. Si disparu.

Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris:

SCHIMBA-I PE CEILALTI.

Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari. El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa. Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?

- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri.

- Ai dreptate, spuse batranul. Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.

Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.

Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi. El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau. Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge.

- Asa este, spuse batranul.
- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar impotiva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez.

- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu.
Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris:

ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI. Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens. In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale. Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca. Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?

- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat.

- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.

Printul zari in departare cea de-a doua poarta, pe spatele careia scria ACCEPTA-I PE CEILALTI. Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase. Batranul intelept aparu din nou si-l intreba:

- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?

- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt.

- Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. Continua drumul.

Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA. Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor. Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba:

- Ce-ai invatat pe drumul acesta?

- Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista, atat. Nu lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o conditie.

- Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti. Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea! Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.

un gand

Nu esti niciodata destul de neinsemnat…

Comunicarea … un act sacru ?!

Pentru a asculta, ai nevoie de energie si atentie. De receptivitate fata de cealalta persoana. Atunci cand nu suntem receptivi, nu ar trebui sa incercam sa ascultam. Ar trebui sa-i spunem celeilalte persoane ca nu suntem capabili de a fi receptivi. Invers, atunci cand o persoana nu ne poate acorda atentia ei, n-ar trebui sa incercam sa-i impartasim ceva. Comunicarea nu se petrece de la sine. Ea necesita ca, atat cel care vorbeste, cat si cel care asculta, sa fie prezenti. Atunci cand amandoi sunt prezenti pe deplin, oare comunicarea tinde spre sacralitate ?!

Gandul zilei

”Important nu este sa spui “Iata ce au făcut din mine”, ci “Iata ce am făcut eu din ceea ce au făcut din mine”. Jean-Paul Sartre

Elegia de la Marienbad sau “De ce se prostesc bărbaţii la bătrâneţe? “

De ce se prostesc bărbaţii la bătrâneţe?
eseu [ ]

- – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – - – -
de Miron Manega

Există situaţii paradoxale în care oamenii îţi iartă, ca pe o gafă, ceea ce ai făcut tu mai bun. Există şi situaţii în care oamenii te compătimesc atunci când eşti fericit. Este imposibil să-i contrazici sau să-i corectezi, pentru că ei gândesc şi activează conform obişnuinţelor şi logicii curente. Nu e nimic blamabil în asta, pentru că, în majoritatea cazurilor, au dreptate. Să încercăm să răspundem, de pildă, la următoarea întrebare: de ce se prostesc bărbaţii la bătrâneţe? Nimic nu pare mai jalnic şi mai ridicol decât un cuplu în care el are 48 sau 50 de ani, iar ea numai 24 sau 25. Lumea gândeşte: “Îi toacă banii”. Sau: “Îşi bate joc de el”. Sau: “Al dracu’ boşorog, cu ce trufanda umblă!”. Interesant e că relaţia este contestată unanim, atât de cei de vârsta “boşorogului” (în special de femei), cât şi de cei de vârsta “trufandalei” (în special de bărbaţi). Motivaţiile, chiar dacă au girul majorităţii statistice, sunt departe de a fi obiective. E ca atunci când, dacă mai mulţi inşi îţi spun că eşti beat, cică trebuie să te duci să te culci. Poate au motivele lor să creadă asta, dar dacă tu ştii că n-ai băut? Nu-ţi rămân decât două posibilităţi: ori să sfidezi pe toată lumea, ştiind bine că n-ai băut, ori să te duci să te culci, supunându-te majorităţii care greşeşte. În primul caz eşti un învingător chinuit de huiduielile majorităţii. În al doilea caz eşti un învins respectat. Cînd un bărbat în pragul vârstei a treia umblă cu o puştoaică, ori el este pedofil, ori ea este gerontofilă, ori el are bani, ori ea e curvă interesată. În orice caz relaţia e scandaloasă şi sfidătoare la adresa cutumelor sociale. Deci, din acest punct de vedere, atitudinea de respingere este justificată. Trecînd peste “amănuntul” că incriminările, deşi subiective, sunt de cele mai multe ori reale, ele exclud cu desăvârşire excepţia. Nimeni nu ia în considerare, măcar ca ipoteză de lucru, faptul că ei se iubesc. Ca şi când sentimentele ar avea embargo după o anumită vârstă, ca şi când fericirea n-ar mai fi posibilă dacă ai ratat-o la tinereţe.
Este firesc ca oamenii să se iubească atunci când sunt tineri. Este, de asemenea, în firea lucrurilor ca liliacul să înflorească primăvara. Dar nu este exclus ca acest lucru să se întâmple, de pildă, în noiembrie. Chiar dacă este o excepţie de la regulă, tot liliac înflorit este. Cine ştie ce haos al anotimpurilor s-a întâmplat în existenţa lui? Poate n-a înflorit la timp şi s-a trezit abia acum, când, teoretic, i-a trecut timpul. Poate că bărbatul tomnatic n-a iubit când era tînăr sau a ratat bucuria iubirii, din inconştienţă sau prostie, şi vrea să-şi repare greşeala. Iar lumea îl huiduie, îl pune la punct sau, în cel mai bun caz, îl compătimeşte. “Săracul! Uite în ce hal a ajuns!”. Chiar aşa: el, “săracul”, e fericit, iar lumea îl compătimeşte!
La întrebarea: de ce se prostesc bărbaţii la bătrâneţe?, răspunsurile sunt multe şi nuanţate, dar se pot încadra în trei categorii: unii vor să se dea cocoşi (şi sunt ridicoli), alţii vor să demonstreze că au bani şi pot cumpăra orice femeie (şi sunt jalnici), iar alţii, cei mai puţini, au descoperit că încă mai au şansa de a simţi gustul fericirii. {i nu se sfiesc să rişte. Puţin le pasă (sau poate că le pasă, dar sfidează) de ce zic alţii sau de ce cred alţii. Goethe s-a îndrăgostit la 80 de ani, de o fată de 17 ani. Vai, ce scandalos! Dar aşa a apărut “Elegia de la Marienbad”.
Un liliac înflorit în noiembrie nu este o curiozitate de bâlci, este doar o absurditate sublimă. Ca o zeiţă goală pe stradă, să zicem, deşi aşa ceva chiar că nu există (sau, poate, cine ştie?). Un liliac înflorit în noiembrie este un liliac sinucigaş. Ştie că vine iarna şi că gerul îl va îngheţa. Dar una e să îngheţi normal şi alta e să îngheţi înflorit.
COROLAR: Omologul feminin al liliacului înflorit în noiembrie este femeia care îl primeşte în dar. Căci toate femeile primesc flori, dar nu tuturor le este dat să primească un liliac de noiembrie. De ce se prostesc, deci, bărbaţii la bătrâneţe, înfruntînd legile firii şi protocolul vârstei? Dar femeile tinere care le acceptă prosteala?

words

We depend on our words … Our task is to communicate experience and ideas to others. We must strive continually to extend the scope of our description, but in such a way that our messages do not thereby lose their objective or unambiguous character … We are suspended in language in such a way that we cannot say what is up and what is down. The word “reality” is also a word, a word which we must learn to use correctly …

…

…

The past is our definition. We may strive, with good reason, to escape it, or to escape what is bad in it, but we will escape it only by adding something better to it.

Dilema universala a porcului

Exista, domnule, viata dupa Craciun?

Sa zambim putin!

Orice barbat are nevoie de o femeie, fiindca sunt o gramada de lucruri pentru care nu poti sa faci guvernul vinovat.

O dieta echilibrata inseamna cate o prajitura in fiecare mana.

Nu lua niciodata un somnifer si un laxativ in aceeasi seara.

Mersul la biserica nu te face credincios, asa cum statul intr-un garaj nu te face masina…
Experienta este un lucru minunat: iti permite sa recunosti o greseala, atunci cand o repeti.

Este mai usor sa obtii iertarea, decat permisiunea.

Constiinta este aceea care sufera, atunci cand restul partilor fiintei  tale se simt atat de bine.

Greutatea normala: nu trebuie sa cantaresti mai mult decat frigiderul tau.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii – nu li se intampla prea des.

Daca trebuie sa alegi intre doua rele – alege-l pe cel pe care nu l-ai mai incercat pana atunci.

Nu testa niciodata adancimea apei, cu ambele picioare.

Dragostea “eterna” dureaza 3 ani.

Nu te baga in lumea drogurilor; suntem si asa destul de multi acolo

A avea constiinta curata inseamna a avea memorie proasta.

Cel care se naste sarac si urat are mari sanse ca, atunci cand o sa creasca, sa isi dezvolte ambele calitati.

Cei cinstiti sunt inadaptatii societatii.

Pestele care lupta impotriva curentului.. . moare electrocutat.

Nu este important sa castigi! Este important sa-l faci pe celalalt sa piarda.

Nu sunt complet inutil! Cel putin servesc de exemplu negativ pentru altii.

A gresi este omeneste. A da vina pe altul este si mai omeneste.

Cel mai important nu este “sa stii”! Mai important este sa ai telefonul celui care stie.

Eu nu sufar de nebunie! Ma bucur de ea in fiecare minut.

Este bine sa lasi bautura. Mai rau este sa uiti unde ai lasat-o.

Banii nu fac fericirea, o cumpara gata facuta.

Inteligenta ma urmareste, dar eu sunt mai rapid.

Fugi de tentatii, dar incet, ca sa te poata ajunge.

Exista o lume mai buna, dar este foarte scumpa.

A studia insteamna a te indoiesti de inteligenta colegului de birou.

Daca o pasarica ti-a soptit ceva, inseamna ca ai innebunit, pentru ca pasarelele nu vorbesc.

Munca nu a omorat niciodata pe nimeni, dar de ce sa risti?

Alcoolul omoara incet-incet. Nu conteaza. Ce, te grabesti?

Exista doua cuvinte care iti deschid multe usi: “trage” si “impinge”.

De ce sa bei si sa conduci, cand poti sa fumezi si si zbori?

Nu bea la volan! Te lovesti de ceva si se varsa bautura.

Se spune ca inotul face bine la silueta… Spun cei care n-au vazut inca balena.
Sa cuceresti o femeie si sa nu povestesti la prieteni, e ca si cum ai  trece Pacificul inot in secret.

Fiecare al cincelea om e chinez. Si noi suntem cinci in familie, deci  cineva e chinez. Poate tata sau mama, poate frate-meu mai mare Costel, sau frate-meu mai mic Ho-Xiao-Pen. Eu cred ca-i Costel.

M-am sculat cu stangul. Mi-am imbracat camasa, s-a rupt nasturele, am  luat servieta, i s-a rupt toarta, deja mi-e frica sa ma duc la buda…

Prieteni sunt acele persoane care te iubesc cu toate ca te cunosc bine.

Nu-ti cumpara nimic ce are coada sau toarta. Va trebuie sa lucrezi cu ele.

In momentele dificile ale vietii trebuie sa ridici capul, sa scoti pieptul in fata si sa spui cu hotarare: “Acum, chiar ca-s terminat!”.

Psihiatrii zic ca una dintre patru persoane are o deficienta mintala. Daca esti cu inca trei amici si nu ai observat nimic ciudat, atunci nu te gandi la chestia asta!

Daca esti in stare sa zimbesti cand ceva merge rau, este pentru ai gasit un tampit pe care sa arunci vina.

Ca sa-ti realizezi obiectivele, trebuie sa fii un visator… Asa ca nu mai pierde vremea, lasa totul balta si du-te sa te culci!

Daca inca n-ai gasit persoana ideala, distreaza-te cu cea care o ai la indemana!.

Nevasta e persoana ce-i mereu langa noi sa ne ajute in rezolvarea marilor probleme, pe care nu le-am fi avut, daca n-ar fi fost langa noi.

Daca intr-o zi femeia pe care-o iubesti ti-e infidela si iti trece prin cap sa te arunci din balcon, adu-ti aminte ca ai doar coarne, nu  si aripi!

Femeile sunt ca traducerile: cele mai bune nu-s fidele, si cele fidele nu-s bune.

Daca intr-o zi simti un gol mare in stomac… mananca, caci sigur ti-e foame!