CAT DE AVANTAJOASE SUNT CARDURILE DE CREDIT ?

sursa: bursaasigurarilor.ro

“

Relansarea creditarii se tot amana, motiv pentru care romanii care au nevoie bani pentru consum isi indreapta atentia catre cardurile de credit, intens promovate de catre banci in ultima perioada.

Cardurile de credit sunt mai usor de obtinut, dar sumele puse la dispozitia clientului sunt de cateva zeci de ori mai mici, iar costurile sunt mult mai mari decat in cazul creditelor standard.

Daca folositi cardul de credit pentru retragerea de numerar trebuie sa stiti ca dobanzile sunt mult mai mari decat in cazul sumelor cheltuite prin plata cu cardul.

In timp ce DAE aferenta unui credit de 2000 lei folosit la comercianti variaza intre 18,06% (pentru cardul Mastercard de la ING) si 37.08% (pentru cardul VISA Gold de la Alpha Bank), costurile cu DAE pentru o suma similara retrasa sub forma de numerar de la ATM fluctueaza intre 20,27% (pentru cardul MasterCard de la CEC Bank) si 40.48% (pentru cardul Visa Exclusive Gold de la Piraeus Bank).

Cele mai mari diferente de dobanda intre cele doua tipuri de operatiuni se regasesc la Raiffeisen Bank (+5,58%), Banca Romaneasca (+5,94%), Alpha Bank (+6,87%) si Piraeus (+9,47%). Aceste diferente isi au originea in politica bancilor de promovare a cardurilor de credit ca instrumente exclusiv de plata la comercianti.

Chiar si asa, exista banci a caror dobanzi anuale efective sunt mai mici pentru sumele retrase de la bancomate, decat pentru tranzactiile efectuate prin intermediul POS-urilor. Aici se incadreaza Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank, Leumi Bank, Romanian International Bank (RIB) si Emporiki Bank.

Retragerea de numerar mai are dezavantajul ca nu exista o perioada de gratie, dobanzile fiind calculate din momentul efectuarii tranzactiei la ATM. Astfel, chiar si acolo unde dobanzile ar fi mai mici pentru retragerea de numerar, costurile creditului devin mai mari la finalul unei luni.

Spre deosebire de creditele clasice, pentru obtinerea unui card de credit nu trebuie platit un comision de acordare, ci doar o taxa de emitere a cardului bancar.

Daca comisionul de acordare poate urca pana la cateva procente bune din valoarea creditului solicitat, valoarea maxima a taxei de emitere a cardului este 100 de lei. La ora actuala, exista cel putin 20 de carduri pentru care bancile emitente nu percep o astfel de taxa.

Pentru cardul de credit exista si o taxa anuala, similara cu comisionul anual de administrare perceput in cazul creditelor clasice. Taxa variaza intre 0 lei, pentru cardul MasterCard Perfect Standard de la RBS Bank, si 50 de lei pentru cardul Mastercard Standard Unicredit Tiriac Bank.”

mesaje subliminale, hipnoza, sugestii, telepatie

sursa: http://www.damaideparte.ro/

Procesam informatiile pe mai multe niveluri simultan. Suntem constienti doar de o mica parte din informatiile pe care o procesam in orice clipa. In acest documentar vorbesc despre puterea de a comunica direct la partea subcontienta a celorlalti oameni din publicitate, psihologi, hipnotizatori (de scena sau terapeuti). De la puterea sugestiei si hipnoza, documentarul subtitrat (accesibil prin link-ul de mai sus),  ajunge pana la a examina telepatia si clarviziunea, care au numeroase aplicatii practice.

va invit, pret de 41 minute, sa urmariti ceva interesant

cum se scoate un dop dintr-o sticla…

Ma mir ca nu face si mobila instantaneu…

Si cat ani le-a  trebuit acestor copaci sa cresca …… offf…

doar o lacrima…

poate TU…

Vreau sa cred ca totusi ti-este bine
Acum cand linistea incet coboara printre noi
Nu mai stiu nimic despre tine,
Ma intreb, acelasi soare apare pentru amandoi?

…..

Poate tu,
Poate crezi ca eu te-am uitat,
Nu, nu-i adevarat.
Poate tu,
Poate nu stii ca te vreau

Vreau sa cred ca acum te gandesti la mine
Fara sa-mi vorbesti, fara sa te opresti,
Vreau sa fii aici mereu
Iar in noptile cu stele pline
Sa imi spui ca pentru totdeauna ai vrea sa fiu doar eu

Ce poate sa fie mai minunat decat sa vezi o persoana draga care iti zambeste ?!

oare ar fi altfel daca persoana iti este ma putin draga sau chiar necunoscuta ?!  pentru ca, daca aceasta persoana ma invita (tacit) la o forma de comunicare ( verbala sau non-verbala, directa sau indirecta), cum as putea sa raman indiferenta si sa imi afisez in continuare chipul posomorat, obosit sau plictisit ? am uitat oare ce inseamna a zambi (sa nu luam in calcul zambetul artificial, plin de E-uri sau coloranti universali ?! ) ??? e drept ca, nu intotdeauna avem dispozitia necesara, aproape sufocati de grijile cotidiene, dar, totusi, desi stiu ca uneori este greu sa zambesti, mai ales cand nu prea ai motive, sau cel putin nu le vezi, ma gandesc la ceea ce spunea N. Iorga: “vorba buna, zambetul si fapta binefacatoare sunt raze ale soarelui rasfrante in sufletul omului”.

va recomand si acest articol intitulat “zambesc… deci exist” scris de Virginia-Smarandita Braescu

“De ce? De ce nu? Sa fie oare din nevoia de a intelege mai bine ce se intampla in interiorul nostru atunci cand suntem intampinati cu zambetul pe buze? De ce zambim? Pentru ca zambetul este un semn al increderii in sine, al pasiunii, al entuziasmului, al succesului, al complicitatii in relatii? De ce ne simtim atrasi de persoanele care zambesc autentic si simtim nevoia sa ne ferim de cele al caror zambet ni se pare nesincer? Oare chiar este zambetul lor fals sau este doar o proiectie de-a noastra, un rezultat al experientelor noastre afective? Poate zambetul da nastere unui eveniment semnificativ, cu valoare de reper in viata?

As putea continua cu intrebarile, insa simt nevoia sa ma opresc pentru a nu divaga de la subiect. Cand mergem pe strada, intalnim persoane cunoscute si necunoscute. Cu cele cunoscute, rar se intampla sa nu zambim si sa nu schimbam cateva vorbe. In aglomeratia strazii ne reperam de la distanta, ne zambim si ne facem semn cu mana. Suntem grabiti, nu avem timp sa stam de vorba, dar ne bucuram sa oferim si sa primim un zambet. Cand vorbim la telefon, ne simtim bine cand persoana de la capatul firului ne zambeste. De unde stim ca ne zambeste? Tonul vocii, felul in care ne asculta? Greu de spus, dar noi avem aceste competente care ne permit sa ghicim, sa ne imaginam ce se intampla la celalalt capat de relatie.

A zambi se invata. Putem considera zambetul „borna zero” a alfabetizarii noastre emotionale. Multi am avut sansa de a fi crescut in familii unde zambetul era la el acasa, de aceea a zambi a devenit pentru noi o obisnuinta, un mod de a fi, un gest spontan, natural. Mai tarziu in viata, in toate intalnirile noastre, zambetul a devenit un barometru care ne ajuta sa facem diferenta in relatii, sa ne afirmam mai bine si sa dobandim incredere in noi si in ceilalti. Este inteligenta inimii si a relatiilor sociale.

Putem invata sa zambim la orice varsta. De ce? Pentru ca zambetul este o dovada a faptului ca suntem vii, este o oglinda a sufletului, un mediator care ajuta la restabilirea relatiei dintre lumea noastra interioara si cea exterioara. De ce avem nevoie sa zambim? Pentru ca zambetul influenteaza in bine intregul organism. Pentru ca suntem oameni si avem nevoie unii de ceilalti, avem nevoie sa comunicam, sa intram in relatie pentru a gasi raspunsuri la trebuintele si dorintele noastre.

A zambi nu ne costa nimic, dar poate aduce mangaiere pentru cei din jur si ne poate ajuta sa obtinem mai mult decat am sperat poate vreodata in viata. Zambetul este un instrument de autocunoastere si intercunoastere. Suntem diferiti si nu zambim toti la fel.

Nu interpretam la fel zambetele primite de la cei din jur si nu utilizam aceleasi cuvinte pentru a descrie zambetele pe care le oferim sau le primim: „zambet curat”, „zambet sincer”, „zambet fluture”, „zambet amar”, „zambet de copil”, „zambet furat”, „zambet seducator”, „zambet plin de speranta”, „zambet ironic”, „zambet fals”, „zambet schitat” etc.

Zambetul este un indiciu pentru trairea pe care o experimentam, pentru deprinderile noastre dominante, pentru curajul de a iesi din singuratate, de a ne crea sansa de a intra in relatie prin asumarea riscului de a fi respinsi.
Puterea de a zambi vine uneori si din intelegerea procesului de schimbare ce se deruleza in interiorul nostru si din constiinta modului in care functioneaza viata.

Ce spun specialistii in comunicare si nu numai despre zambet?  Prezentam in continuare o selectie de citate pentru a va invita sa reflectati pe marginea acestui subiect.

„Zambetele atrag zambete. Daca reusiti sa faceti pe cineva sa se deschida cu un zambet, limbajul corpului si sentimentele lui inconstiente isi vor face in curand aparitia. Cand zambim, starea noastra de spirit se imbunatateste imediat. O data cu buna dispozitie apar si relaxarea si placerea.” (Martin Lloyd-Elliot, Cartea gesturilor erotice, editura Trei, Bucuresti, 2006).

„Zambetul sigilat este favoritul oamenilor de afaceri foarte bogati si al politicienilor de nivel inalt – il veti intalni deseori in fotografiile de directori in brosurile corporatiilor.” (Peter Collet, Cartea gesturilor, editura Trei, Bucuresti, 2005)

„Zambetul apasat ofera un mod de a zambi fara a zambi propriu-zis. In aceasta privinta este un zambet mascat, unde intentia nu este de a ascunde zambetul ci de a sublinia tocmai incercarea nereusita de ascundere. Zambetul apasat sugereaza ca persoana simte un puternic impuls de a zambi, dar ca a izbutit sa il tina sub control. Deseori acest aspect de control formeaza principalul mesaj al acestui zambet. (Peter Collet, Cartea gesturilor, editura Trei, Bucuresti, 2005)

„Zambetul, probabil cel mai simplu, mai scurt si mai popular act de comunicare umana, surprinde prin ambiguitate, prezentand riscul de a fi interpretat gresit. Atunci cand ne aflam in fata unei persoane cu care nu putem comunica prin limbaj, ne putem salva in primul rand prin zambet, iar daca replica pe care o primim include la randul ei un zambet, suntem fericiti.” (Solomon Marcus, Paradigme universale II. Pornind de la un zambet, ed. Paralela 45, 2006)

„Zambetul poate deveni o rutina, dar aceasta rutina este de multe ori necesara, avem nevoie de ea, fapt de care ne convingem de indata ce zambetul devine absent.” (Solomon Marcus, Paradigme universale II. Pornind de la un zambet, ed. Paralela 45, 2006)

„Priviti la oamenii de stat care, incarcati de mari si grave raspunderi sociale, se intalnesc pentru tratative! Zambetul lor rezuma sperantele noastre.” (Solomon Marcus, Paradigme universale II. Pornind de la un zambet, ed. Paralela 45, 2006)

„Zambeste, caci nici nu stii cine ar putea sa se indragosteasca de zambetul tau!” (anonim)

„Zambeste, maine ar putea fi si mai rau!” (Murphy)

La final, un sfat si de la mine: Zambiti, nu pentru a-i cuceri pe ceilalti, ci pe voi insiva!”

despre cum ne descoperim la sfarsit…

“Putem numara stele de pe cer din nebunie ori din plictiseala. Uneori din ambele motive. Insa de cele mai multe ori uitam sa ne numaram si pe noi… singura stea… singura planeta, singurul soare care conteaza !… Privim Universul cu o ciudata neincredere, de parca nu am putea concepe ca mai exista si alte lumi, si alte realitati, si alte locuri in care alte forme de oameni iubesc, urasc, ucid, traiesc… Astfel ca, realitatea ne izbeste necontenit cu partea ei ascunsa in umbra: Ceea ce nu vedem ne vede. Ceea ce nu simtim ne simte. Ceea ce nu ne lipseste ne apartine. Treptat, insa, lucruri pe care nu le vedem devin vizibile iar lucrurilor pe care suntem obisnuiti sa le avem incepem sa le simtim lipsa. Natura noastra ne spune ca omul este un sistem dinamic in care o infinitate de lucruri pe care le avem face schimb de materie si spirit cu o infintate de lucruri pe care nu le avem. Atat timp cat va exista un echilibru in acest sistem va exista si armonie. Insa omul este o fiinta haotica ce va tinde sa-si asume rolul cunoasterii si va claca in fata noilor infinituri de necunoastere pe care le va intrezari. Omul nu a fost creat pentru a fi fericit ci pentru a oscila intre nebunia descoperirii si plictisela de armonie. Fericirea este doar momeala ce-l va tine in cursa, pana la sfarsit… “

Octavian Paler

Facerea lumii. Varianta financiara :)

1. La început Bancherul a făcut Creditul şi Depozitul.
2. Şi sediul Bancii era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra lui şi Duhul
Bancherului se purta pe deasupra ghiseelor.
3. Şi a zis Bancherul: “Să fie Comisioane!” Şi s-au făcut comisioane.
4. Şi a văzut Bancherul că sunt bune comisioanele şi a despărţit Bancherul
comisioanele de restul taxelor.
5. Comisioanele le-a numit bancherul venit, iar taxele le-a numit venit
suplimentar. Si a fost ziua întâi.
6. Şi a zis Bancherul: “Să fie o tărie prin mijlocul procedurii de credit,
ca sa desparta clientii dupa riscuri. Şi a fost aşa.
7. A făcut Bancherul tăria şi a despărţit Bancherul dosarele dupa clienti
foarte profitabili si clienti deranjant de profitabili.
8. Tăria a numit-o Bancherul analiză de risc. Şi a văzut Bancherul că este
bine. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.
9. Şi a zis Bancherul: “Să se adune comisioanele cele de sub cer la un loc
şi să se ascundă DAE!” Şi a fost aşa. S-au adunat apele cele de sub cer la
locurile lor şi s-a ascuns DAE..
10. Pe DAE l-a numit Bancherul “Ucigă-l Toaca”, iar adunarea comisioanelor a
numit-o Distracţie. Şi a văzut Bancherul că este bine.
11. Apoi a zis Bancherul: “Să iasă din credit alte comisioane, cu sămânţă
într-însele, după felul şi asemănarea lor şi taxe roditoare care să dea rod
cu sămânţă în sine” Şi a fost aşa.
12. Si a dat fiecare credit alte şi alte comisioane, cu sămânţă într-însele,
după felul şi asemănarea lor, şi taxe roditoare care rodeau cu sămânţă în
sine Şi a văzut Bancherul că este bine.
13. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.
14. Şi a zis Bancherul: “Să fie promoţii care să lumineze creditele, să
despartă proştii de fraieri şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile,
zilele şi anii.
15. Şi să slujească drept luminători pe tăria Băncii, ca să lumineze
viitorul ei. Şi a fost aşa.
16. A făcut Bancherul cei doi luminători mari: Biroul de Credit pentru
persoanele fizice şi Centrala Incidentelor de Plăţi pentru cele juridice.
17. Şi le-a pus Bancherul pe tăria cerului, ca să-i lumineze acitivitatea
18. Şi a văzut Bancherul că este bine.
19. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra.
20. Apoi a zis Bancherul: “Să mişune banca de vietăţi, fiinţe cu viaţă în
ele, care să mă roage în genunchi să le dau credite. Şi a fost aşa.
21. A adunat Bancherul animalele cele naive care mişună în bancă. Şi a văzut
Bancherul că este bine.
22. Şi le-a binecuvântat Bancherul şi a zis: “Semnaţi contractele şi vă
înmulţiţi şi veniţi la Mine cu toate rudele voastre să le dau credite “
23. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea.
24. Şi a zis Bancherul: “Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră,
ca să stăpânească fraierii, credulii şi toate vietăţile ce se târăsc pe
pământ şi tot pământul!”
27. Şi a făcut Bancherul pe al doilea bancher, după chipul Său.
25. Şi Bancherul l-a binecuvântat, zicând: “Creşte şi te înmulţeşte şi umple
pământul şi-l supune; şi stăpâneşte peste toate vietăţile ce se mişcă pe
pământ în căutare de credite “
26. Apoi a zis Bancherul: “Iată, să dai împrumuturi în toate valutele
pământului. Acestea vor fi hrana voastră.”
27. Şi a privit Bancherul toate câte a făcut şi iată erau bune foarte. Şi a
fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.
În cea de-a saptea zi, a privit peste umăr, în timp ce se odihnea. Deja se
facuse o coada de cativa kilometri in fata Bancii…

Esti ceea ce mananci – asadar: mananca sanatos!

O intuitie uimitoare a generatiilor trecute este acum confirmata de stiintele nutritioniste. Acestea au aratat ca ceea ce s-a numit candva doctrina semnaturilor era in mod uimitor foarte corect. Acum, aceasta afirma ca mancarea integrala are un tipar care se aseamana cu un organ din corp sau cu o functie fiziologica si ca acest tipar actioneaza caun semnal sau ca un semn, in functie de beneficiul pe care mancarea il ofera consumatorului. Iata doar o scurta lista de exemple de semnaturiale hranei integrale.

O felie de morcov se aseamana cu ochiul uman. Pupila, irisul si liniile radiale arata exact ca ochiul uman si, da, stiinta demonstreaza acum ca morcovii maresc considerabil fluxul sanguine catre ochi si functia acestora.
O rosie are patru compartimente si este rosie. Inima este rosie si are patru camere. Toate studiile arata ca rosiile sunt intr-adevar hrana pura pentru inima si sange.
Strugurii atarna in ciorchine, care are forma unei inimi. Fiecare bobita arata ca o celula a sangelui si toate cercetarile de astazi arata ca strugurii sunt, de asemenea, o hrana revitalizanta substantiala pentru inima si sange.
O nuca arata ca un mic creier, cu o emisfera dreapta si una stanga:creierul mare deasupra si cerebelul din partea de jos. Chiar si incretiturile sau cutele unui miez de nuca arata ca neocortexul. Si acum stim ca nucile ne ajuta sa ne dezvoltam peste trei duzini de transmitatori neuronali care ajuta la functionarea creierului.
Boabele de fasole chiar vindeca si ajuta la mentinerea functiei rinichilor si, da, arata exact ca si rinichii umani.
Telina, rubarba si alte legume arata exact ca oasele. Aceste alimente tintesc in mod special duritatea oaselor. Oasele sunt 23% sodiu, iar aceste alimente au 23% sodiu. Daca nu avem destul sodiu in alimen tatie, organismul si-l extrage din oase, facandu-le friabile. Aceste alimente completeaza nevoile scheletului corpului nostru.
Vinetele, fructele de avocado si perele tintesc catre sanatatea si buna functionare a uterului si cervixului femeii, si arata exact ca aceste organe. Cercetarile de astazi arata ca, atunci cand o femeie mananca un avocado pe saptamana, acesta ii echilibreaza hormonii, o scapa de kilogramele in plus in urma nasterii si previne cancerul cervical. Si cat de profund e asta? Ii ia exact noua luni unui avocado sa se dezvolte de la nivelul de floare pana la cel de fruct copt. Sunt peste 14 000 de constituenti chimici fotolitici de nutritie in fiecare dintre aceste plante (stiinta moderna a studiat si numit doar 141 dintre ei).
Smochinele sunt pline de seminte si atarna doua cate doua atunci cand cresc. Smochinele cresc motilitatea spermei masculine si sporesc numarul de spermatozoizi, astfel incat trateaza sterilitatea masculina.
Cartofii dulci arata ca pancreasul si chiar echilibreaza indexul glicemic la diabetici.
Maslinele participa la sanatatea si buna functionare a ovarelor.
Grapefruitul, portocalele si alte citrice arata exact ca si glandele mamare ale femeii si contribuie la sanatatea sanilor si la miscarea
limfei inspre si dinspre sani.
Ceapa arata ca celulele corpului. Cercetarile de astazi demonstreaza ca ceapa ajuta la curatarea deseurilor din toate celulele organismului. Ceapa provoaca lacrimile care spala straturileepiteliale ale ochilor.

surse: http://hazdenecaz4romanians.multiply.com/reviews/item/67 ;

http://www.robii.com/portal/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=1095