Diferenta dintre mine si tine

randuri ce nu necesita alte comentarii… doar link spre blogul autoarei, Ana Maria Georgescu, de care cu siguranta va amintiti

” Diferenta dintre mine si tine e ca eu uneori ma trezesc dimineata si n-am niciun sens. Asta pentru ca tu nu existi.
Diferenta dintre mine si tine e ca dupa ce ma trezesc…cafeaua se raceste in aceeasi cana, patul e ravasit pe o singura parte iar periuta de dinti sufera de o cumplita singuratate.
Diferenta dintre mine si tine e ca dat fiind faptul ca nu existi, incerc sa desenez cu farduri stralucirea pe care mi-ar da-o existenta ta…iar la sfarsitul zilei, fardul se intinde de fiecare data.
Diferenta dintre mine si tine e ca ma straduiesc sa fiu in fiecare zi un personaj…alta atitudine, alte culori, parul mereu altfel…
Diferenta dintre mine si tine e ca eu fac toate astea sperand ca o constiinta artistica va fi ravasita, si aici vorbesc despre constiinta ta artistica…care tu?
Diferenta dintre mine si tine e ca eu construiesc cu fiecare zi, existenta mea in functie de existenta ta…paradoxal e ca in realitate, tu chiar nu existi.
Diferenta dintre mine si tine e ca atunci cand nu mai pot sa merg mai departe te ravnesc in disperarea condamnatului la moarte…el viata, eu pe tine, si eu si el ravnim la nimic.
Diferenta dintre mine si tine e ca nu pot sa-mi impart fericirea cu mine…si mi-am facut un reflex, stiu exact cum m-ai ajuta sa-mi impart fericirea in bucatele ca sa-mi ajunga pentru mai mult timp. Asa ca uneori, o impart cu tine…dar nu inteleg nici acum de ce tu nu existi.
Diferenta dintre mine si tine e ca tu, daca existi…existi indiferent de mine.
In definitiv, singura diferenta…e ca eu, ma trezesc uneori dimineata si nu am niciun sens fara tine. “

tehnica “dai – dau”

nu am scris eu randurile de mai jos, sunt insa interesante, de retinut si, de ce nu, de utilizat… marchez textul cu ghilimelele de rigoare, este un citat, nu mai stiu insa unde am gasit aceste randuri:

” Tehnica „dai-dau“

Obiectia scoate la iveala o diferenta de puncte de vedere. Pentru a apropia puncte de vedere diferite, mai trebuie ca fiecare parte sa accepte sa faca un pas. Macar din acest punct de vedere exista o metoda eficienta – cea denumita „dai-dau“. Cum se pune in practica? Pur si simplu anuntand ca, in parte, impartasim punctul de vedere al partenerului de discutie. Sau, mai ales, utilizand formularea la modul conditional: „Ati fi de acord cu mine, daca…“ sau: „Partial, aveti dreptate, dar totusi…“ Altfel spus, este vorba despre a va invita clientul ca, in contrapartida cu jumatatea de drum pe care, la invitatia lui, o parcurgeti dvs., sa faca si el acelasi lucru cu cealalta jumatate. De aceasta data, poate aparea pericolul sa-l faceti pe interlocutor sa-si intareasca pozitia. Iata de ce trebuie sa va luati multiple precautii si sa fiti atent sa utilizati locutiuni care sa va relativizeze vorbele, de exemplu: „Cu toate acestea“ sau: „Ne-am putea gandi la…“, sau: „Daca nu este decat atat…, sa nu uitam ca…“ Caci, odata ce i-am da dreptate interlocutorului, acesta ar avea toate atuurile sa se mentina pe pozitia obiectiei formulate de el – pentru a nu mai renunta la ea si a refuza sa semneze. “