Inovatie in monitorizarea RCA

in curatenia mea prin bookmarkuri am dat peste un link de interes. de interes pentru ca scria despre ceva ce va fi poate si la noi peste … habar nu am cat timp… si ce continea asa de interes ?! pai… pe 1asig.ro scria si, acum preiau informatia oferita pe site:

” SUA ramane pionerul in dezvoltarea si implementarea masurilor de control al respectarii obligativitatii asigurarilor de raspundere civila auto.

In acest sens sunt dezvoltate o serie de proiecte care urmaresc verificarea autovehiculelor si depistarea celor care nu sunt asigurate. Senatul statului american Hawaii a introdus o rezolutie, urmand sa devina lege, care instituie interdictia de vanzare a combustibilului catre posesorii automobilelor neasigurate.

Asiguratorii vor emite ID-uri speciale, care vor stoca un cod de identificare criptat si datele de inregistrare ale autovehiculului. Acest ID poate fi scanat de un dispozitiv special instalat la statiile de alimentare, urmand a se vinde combustibil doar celor care detin polita de asigurare obligatorie a raspunderii civile auto. Masura urmeaza sa fie testata si, daca va demonstra eficienta, va fi inaintata spre dezbatere in Senatul american, urmand sa fie extinsa la nivelul intregii tari.

Aceasta initiativa are la baza sistemul “Electronic Vehicle Registration”, care este cu mult mai complex decat cel ce va fi aplicat in statul Hawaii. Principiul de lucru consta in scanarea ID-urilor plasate pe parbrizurile autovehiculelor si verificarea acestora in baza de date centralizata existenta. Astfel, se pot monitoriza toate autovehiculele care trec pe langa acest dispozitiv care, teoretic, poate fi amplasat in orice loc public – parcari, statii de alimentare, intersectii, autostrazi etc.

In cadrul Conferintei Nationale a Asigurarilor Auto, reprezentantii companiei VESTA Investment au prezentat acest sistem asiguratorilor din Romania, ca pe o posibila masura de control in ceea ce priveste respectarea obligatiei de asigurare a autovehiculului. “

Sun Tzu era un biet mototol

ei bine, dragi cititori si cititoare ai/ale blogului meu,, trebuie sa stiti ca, daca e luni, atunci e tema de studiu “a cumpara sau a nu cumpara” saptamana financiara si cartea pe care o ofera odata cu ziarul. si azi, luni, 20 iulie, titlul cartii a fost mai mult decat incitant incat… am adaugat o noua carte in biblioteca personala. o carte insa pe care deja am citit-o din scoarta in scoarta, pe nerasuflate,  asa cum nu am mai citit din timpul facultatii. de ce ?

mai bine citez prezentarea cartii, asa cum apare pe pagina web de la Saptamana Financiara si promovez gratuit achizitia ei. merita banii ! parerea mea

by the way: astept comentarii si/sau pareri despre carte

sursa: Saptamana Financiara

Foto

” Săptămâna Financiară de luni, 20 iulie, este însoţită de o carte de excepţie, la preţul de 12 lei.

“Subjuga-ti adversarii, tine-ţi aproape prietenii şi stăpâneşte adevarată artă a războiului.”

Pe câmpul de luptă al locului de muncă modern se poartă în surdină un nemilos război corporatist. În lumea afacerilor scrupulele sunt o piedică, iar cinismul este calitatea supremă a oricărui manager de succes. Stanley Bing vă învaţă care este calea către victorie, prezentându-vă o serie de strategii de supravieţuire şi de luptă up-to-date pentru o lume a secolului XXI în care duşmanii sunt mai numeroşi ca niciodată.

Aflaţi cum să vă subjugaţi adversarii, să vă ţineţi aproape prietenii şi să stăpâniţi adevărata Artă a Războiului dintr-o carte care reuşeşte peformanţa de a destinde şi de a pune în gardă în acelaşi timp.

Pornind de la celebra Artă a războiului a lui Sun Tzu, Stanley Bing construieşte un set de strategii up-to-date de supravieţuire într-o lume a secolului XXI în care duşmanii sunt mai numeroşi ca niciodată deşi poate că, de cele mai multe ori, nici măcar nu suntem conştienţi de existenţa lor.

O planificare minuţioasă a acţiunilor, o permanentă grijă pentru anticiparea reacţiilor tuturor celor implicaţi în scenariile astfel construite, un spirit de observaţie bine dezvoltat şi o minte care funcţionează proactiv sunt lucrurile de care orice contemporan are nevoie pentru a câştiga bătăliile nesângeroase dar foarte dure ale lumii în care trăim.

Scrisă într-un stil deschis şi plăcut, cu numeroase ironii şi giumbuşlucuri de limbaj, Sun Tzu era un biet mototol este o lectură în egală măsură utilă şi plăcută, care reuşeşte performanţa de a destinde şi de a pune în gardă în acelaşi timp. “

Dincolo de legea lui Moore (II)

articolul scris de Florin Munteanu a fost publicat in Cronica Romana, 10.02.2007

” Cea de-a doua lege a lui Moore se refera la un aspect economic, cel al cresterii exponentiale a pretului de investitie pentru obtinerea concreta a procesoarelor si memoriilor. In 1995, in revista Economist, Moore spunea: ” Ceea ce a devenit din ce in ce mai ingrijorator in ultima perioada este cresterea costurilor de fabricatie. Aceasta este o alta exponentiala”. Astfel, ca imagine a efortului facut pentru implementarea unor noi tehnologii si obtinerea de produse IT pe masura primei exponentiale prezentate tot din Economist – 1995 aflam: costul unei fabrici a crescut de la 14milioane de dolari SUA in 1966, la 1.5 miliarde de dolari in 1995! In mare, se poate spune ca pretul investitiei se dubleaza la fiecare patru ani, motiv pentru care Dan Hutcheson, specialist in tehnologia VLSI afirma ca limita procesului de dezvoltare tehnologica este dictata de aspectul economic care se va impune in fata limitei fizice de miniaturizare. Oricum, datele empirice existente sunt suficient de multe si exacte pentru ca cele doua legi ale lui Moore sa poata defini un moment de “criza” peste care, fie din considerente fizice, fie economice, procesul observat in mai bine de un secol sa se opreasca. Acest moment, acest zid al Complexitatii este calculat a fi undeva, intre 2020 – 2030.
Ceea ce se speculeaza, insa, pe marginea acestor date, apare din faptul ca, tot experienta acestei perioade a aratat ca nimic nu pare sa opreasca aceasta evolutie, nici crizele economice mondiale, nici razboaiele precum cel din Golf, nici conflictele economice dintre marile puteri si nici barierele tehnice sau tehnologice. Altfel spus, se poate presupune ca, daca nimic nu poate opri aceasta dezvoltare, este de asteptat a se produce un eveniment cu semnificatie majora pentru omenire: o descoperire “epocala”, o schimbare de paradigma cu consecinte nebanuite acum. O schimbare de substrat, de concept de calculabilitate, o descoperire legata de lumina sau de anumite proprietati de “inteligenta” ale materiei vor fi capabile sa se constituie intr-o noua abordare care sa duca legea lui Moore mai departe. Cum va arata aceasta “metamorfoza” a fiintei capabile sa utilizeze coerent o asemenea tehnologie, iata o provocare atat pentru scriitorii de SF cat si pentru oamenii de stiinta implicati in studii de viitorologie si stiinta prospectiva. Cred ca merita de alocat un timp pentru explorarea unui site ce se refera la acest fenomen de accelerare socio-economica: http://www.accelerationwatch.com/

Accelerarea Tehnologica
• Legile lui Moore – miniaturizare raportul pret-performanta se dubleaza la fiecare 12-18 luni
• Legea lui Metcalf – interconectivitate

Legea lui Puerto sau legea 80/20
80% dintre consecnte sunt provocate de 20% dintre cauze
80% din venituri ale unei firme sunt generate de 20% dintre clienti; “

Dincolo de legea lui Moore (I)

articolul scris de Florin Munteanu a fost publicat in Cronica Romana, 02.02.2007

” Poate cea mai dificila problema pe care omenirea o are de rezolvat, acum la inceput de mileniu, este legata de insasi supravietuirea omului si a vietii pe aceasta frumoasa planeta albastra. Stilul nostru de viata, nevoile din ce in ce mai acute de energie, foamea de noi produse din orice categorie, utila sau mai putin utila, pe scurt cerintele actualei civilizatii sunt cauze majore ce deregleaza zilnic mediul natural. Se vorbeste din ce in ce mai des despre o schimbare climaterica majora, iar buletinele meteorologice ne confirma zilnic, prin intensitatea si frecventa manifestarilor meteorologice, ca ceea ce spun de o vreme incoace oamenii de stiinta, nu sunt doar speculatii teoretice. Se schimba mediul, se schimba si viata noastra. Se vorbeste din ce in ce mai mult despre masuri de dezvoltare durabila. Sub genericul „Deceniul dezvoltarii durabile”, anul trecut UNESCO a initiat o campanie de sensibilizare a opiniei publice, referitor la schimbarile ce trebuie asumate de intreaga populatie a globului pentru ca viata sa poata continua. Sunt stiri multe pe aceasta tema, fapt ce face ca semnificatia lor sa nu se simta la adevarata valoare, asa cum, in povestea noastra din copilarie… tot venea lupul. Si asta, insa, pana intr-o zi, cand el chiar a si venit! Principala problema care trebuie avuta in vedere este faptul ca intensitatea acestei dereglari climaterice – si legat de ea si modificarile pe plan socio-economic la scara globala – nu se modifica liniar in timp, asa cum ne-am obisnuit sa admitem ca evolueaza majoritatea fenomenelor din jurul nostru. Schimbarea se produce din ce in ce mai rapid, exponential cum se defineste in fizica, si asta face ca ceea ce azi pare „de suportat”, sa devina maine o situatie exploziva. Si, datorita caracterului neliniar, exponential, al acestui proces, acest maine poate fi peste cel mult 10-12 ani. Sa fie oare aceasta accelerare, partea vizibila a unei legi de evolutie mult mai profunde, de care acum incepem sa ne dam seama? Am putea obiectiva si alte fenomene ce evolueaza exponential, pentru a ne da apoi seama de gradul de generalitate al acestui proces de evolutie? Iata intrebari ce pot genera un prim pas, catre ceea ce spuneam in numarul trecut a fi legea empirica a lui Moore. Prima lege a lui Moore se bazeaza pe observatia ca numarul componentelor electronice pe unitatea de suprafata a substratului de siliciu s-a dublat la fiecare doi ani, mai precis dupa fiecare 18 luni. Astfel, saltul de la tubul electronic la tranzistor a marcat un prim pas de modificare a insusi substratului fizic in care se structura unitatea de calcul. Incepand cu 1950 au aparut primele circuite integrate, apoi au urmat cele la scara medie (MSI) in jurul lui 1960, urmate in perioada lui 1970 de integratele de tip LSI. Cele denumite VLSI (very large scale integration) au aparut prin 1980, iar din 1990 sunt disponibile integratele in tehnologia ULSI (ultra large scale integration). Azi, un procesor de tip Intel Pentium contine mai mult de trei milioane de tranzistoare, in timp ce Motorola PowerPC are aproximativ sapte milioane de tranzistoare, iar microprocesurul Digital’s 64-bit Alpha contine nu mai putin de zece milioane de tranzistoare. Aceasta crestere a performantei tehnologice se datoreaza insasi calitatii produsului obtinut – procesorul – ce actioneaza asupra industriei electronice ca si reactie pozitiva, ce „ambaleaza” insusi procesul de dezvoltare, inventivitate si ingeniozitate. Asa cum era si de asteptat, dezvoltarea hard a condus la o explozie a complexitatii softului ce s-a dezvoltat si el dupa o lege exponentiala. Astfel, limbajul Basic avea in 1975, 4000 de linii de cod, pentru ca douazeci de ani mai tarziu, sa aiba peste jumatate de milion. Aceeasi evolutie exploziva a avut-o si “banalul” Microsoft Word care in cazul versiunii din 1982 avea aproximativ 27.000 de linii, iar in cea din 2000, aproape 2.000.000. Dificultatea de a gestiona insa aceste 2.000.000 de linii este o alta problema ce atesta faptul ca omul devine din ce in ce mai putin implicat in “munca de jos”, de programare in sens clasic, ci se erijeaza intr-un “dirijor” al unor sisteme informatice automate, adevarate entitati inteligente artificiale, ce opereaza la nivelul de „jos”, de bit. Disponibilitatea hard, (un procesor mai performant, mai multa memorie, viteze mai mari pe Hard etc.) permite, mintii sa construiasca limbaje din ce in ce mai evoluate – metalimbaje – ce structureaza specific mintea celor care le genereaza si utilizeaza. Intre cresterea continua a capabilitatii hard si dezvoltarea de programe scrise in limbaje din ce in ce mai evoluate este o stransa legatura. Apare un efect multiplicativ, o “avalansa” ce se rostogoleste aidoma bulgarelui de zapada, antrenand modificari esentiale ale vietii noastre de zi cu zi. Efectul acestui proces de dezvoltare a tehnologiei informatiei, se poate vedea imediat, la o simpla analiza comportamentala, caci majoritatea oamenilor implicati in activitati ce implica un calculator sau reteaua Internet sunt mai dinamici, pot corela mai bine, sunt mai activi si, se poate spune, gandesc altfel. Tot adevarat este insa, si afirmatia ca sunt din ce in ce mai putini cei care inteleg cu-adevarat ceea ce se petrece in complicatul ansamblu hard-soft ce alcatuieste un computer modern. Este o batalie interioara extrem de dura de a ramane in cursa, de a ramane in topul industriei IT. Este aceasta oare batalia ce marcheaza pregatirea omenirii pentru un salt catre o alta dimensiune, catre o alta capacitate de intelegere a Realitatii in care suntem scufundati? Oricum, este esential de inteles ca „legea” lui Moore este doar generalizarea unei observatii empirice si care, probabil, va putea fi integrata intr-un context mai larg al unor legi universale dupa care se naste, se dezvolta si moare insasi Universul, cu viu si neviu la un loc.”

V-ati intrebat cum va puteti recupera prejudiciul in situatia in care va sunt furati banii de pe card?

sursa: bursa asigurarilor

” Ati fost vreodata victima unei fraude cu carduri bancare? V-ati intrebat cum va puteti recupera prejudiciul in situatia in care va sunt furati banii de pe card? Conform legislatiei in vigoare, detinatorul unui card este responsabil doar pentru o pierdere maxima de 150 euro in cazul in care cardul sau a fost tinta unei fraude. Totusi, daca detinatorul nu poate dovedi ca a respectat toate conditiile de siguranta, atunci banca poate refuza despagubirea si pierderea va fi suportata in totalitate de client.

Conform prevederilor BNR cu privire la emiterea si utilizarea cardurilor, fiecare parte implicata – emitent, detinator, procesator de plata sau comerciant acceptator – are propriile drepturi si obligatii pentru buna desfasurare a activitatii.

Printre situatiile reglementate de legislatie se numara si frauda. Pentru a nu suporta pagubele generate de fraude, trebuie sa stiti ca exista anumite conditii care trebuie indeplinite.

Spre exemplu, cardul trebuie pastrat in siguranta pentru a-l proteja impotriva furtului, pierderii sau deteriorarii. In contractele de card exista anumite prevederi specifice referitoare la acest aspect.

Codul PIN nu trebuie inregistrat intr-o forma ce poate fi usor recunoscuta, spre exemplu pe card sau pe un alt obiect pe care il pastrati impreuna cu cardul, cum ar fi portofelul.

In cazul in care se constata pierderea cardului sau o tranzactie suspecta, clientul trebuie sa anunte imediat banca pentru a bloca cardul. Acest lucru se poate face prin intermediul numarului inscris obligatoriu pe spatele cardului si care poate fi accesat non stop.

Chiar daca cardul este in permanenta in posesia clientului, banca nu este absolvita in totalitate de ceea ce se poate intampla cu acesta.

Obligatiile bancii decurg in principal din demersurile pe care aceasta trebuie sa le faca pentru a asigura confidentialitatea datelor.

De asemenea, banca nu are voie sa emita carduri daca acest lucru nu a fost solicitat de catre client, cu exceptia cazului in care se reinnoieste un card emis anterior.

Banca emitenta a cardului sau o alta institutie indicata de aceasta va trebui sa puna la dispozitia clientilor un numar de urgenta, sau un alt mijloc, prin care pierderea sau furtul cardului sa poata fi anuntate imediat.

La primirea unui anunt, banca este obligata sa ia toate masurile necesare pentru a opri imediat executarea oricarei tranzactii ulterioare prin intermediul cardului.

Tot banca are obligatia sa-si instruiasca partenerii comercianti, la care are instalate POS-uri, asupra modalitatilor de a preveni fraudele cu cardul. Acest lucru implica atat modalitatile necesare pentru verificarea identitatii posesorului de card, cat si a diferitelor metode prin care cardul ar putea fi clonat la trecerea prin POS. “

CAT DE AVANTAJOASE SUNT CARDURILE DE CREDIT ?

sursa: bursaasigurarilor.ro

“

Relansarea creditarii se tot amana, motiv pentru care romanii care au nevoie bani pentru consum isi indreapta atentia catre cardurile de credit, intens promovate de catre banci in ultima perioada.

Cardurile de credit sunt mai usor de obtinut, dar sumele puse la dispozitia clientului sunt de cateva zeci de ori mai mici, iar costurile sunt mult mai mari decat in cazul creditelor standard.

Daca folositi cardul de credit pentru retragerea de numerar trebuie sa stiti ca dobanzile sunt mult mai mari decat in cazul sumelor cheltuite prin plata cu cardul.

In timp ce DAE aferenta unui credit de 2000 lei folosit la comercianti variaza intre 18,06% (pentru cardul Mastercard de la ING) si 37.08% (pentru cardul VISA Gold de la Alpha Bank), costurile cu DAE pentru o suma similara retrasa sub forma de numerar de la ATM fluctueaza intre 20,27% (pentru cardul MasterCard de la CEC Bank) si 40.48% (pentru cardul Visa Exclusive Gold de la Piraeus Bank).

Cele mai mari diferente de dobanda intre cele doua tipuri de operatiuni se regasesc la Raiffeisen Bank (+5,58%), Banca Romaneasca (+5,94%), Alpha Bank (+6,87%) si Piraeus (+9,47%). Aceste diferente isi au originea in politica bancilor de promovare a cardurilor de credit ca instrumente exclusiv de plata la comercianti.

Chiar si asa, exista banci a caror dobanzi anuale efective sunt mai mici pentru sumele retrase de la bancomate, decat pentru tranzactiile efectuate prin intermediul POS-urilor. Aici se incadreaza Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank, Leumi Bank, Romanian International Bank (RIB) si Emporiki Bank.

Retragerea de numerar mai are dezavantajul ca nu exista o perioada de gratie, dobanzile fiind calculate din momentul efectuarii tranzactiei la ATM. Astfel, chiar si acolo unde dobanzile ar fi mai mici pentru retragerea de numerar, costurile creditului devin mai mari la finalul unei luni.

Spre deosebire de creditele clasice, pentru obtinerea unui card de credit nu trebuie platit un comision de acordare, ci doar o taxa de emitere a cardului bancar.

Daca comisionul de acordare poate urca pana la cateva procente bune din valoarea creditului solicitat, valoarea maxima a taxei de emitere a cardului este 100 de lei. La ora actuala, exista cel putin 20 de carduri pentru care bancile emitente nu percep o astfel de taxa.

Pentru cardul de credit exista si o taxa anuala, similara cu comisionul anual de administrare perceput in cazul creditelor clasice. Taxa variaza intre 0 lei, pentru cardul MasterCard Perfect Standard de la RBS Bank, si 50 de lei pentru cardul Mastercard Standard Unicredit Tiriac Bank.”

Criza economică devine criză politică

articolul a fost publicat in editia online Capital.ro, 1 marti 2009

“Autor: Valentin Vioreanu
Publicat: 1 Martie 2009

A inceput ca o „surpriza subprime”, apoi a devenit un „credit crunch”, pentru ca acum sa fie o criza financiara si economica. Mai mult, incepe incet incet sa se transforme intr-o criza politica.

Criza politica se manifesta atat pe alocuri, dar si la nivel international, unde au inceput sa se manifeste tensiuni intre diferite state.

Astfel, pe plan local sunt cunoscute crizele de ordin politic din Islanda sau Belgia unde criza economica a dus la caderea intregului aparat executiv si inlocuirea cu un altul. De asemenea, in unele state, anumiti ministri din domenii cheie au fost inlocuiti din cauza faptului ca nu au facut fata presiunilor pe care le presupune criza economica. Este cazul Germaniei, de exemplu, unde ministrul economiei, Michael Glos, si-a dat demisia in urma acuzelor care îi fusesera aduse privind implicarea in redresarea economiei germane grav afectate de criza.

Pe plan international, in cadrul Uniunii Europene relatiile nu mai sunt chiar atat de cordiale. In urma anuntului facut de presedintele francez care arata ca va sprijini industria auto pentru ca producatorii auto sa nu fie nevoiti sa se relocheze in Cehia, premierul ceh a vazut rosu in fata ochilor. Cehia, care detine si presedintia Uniunii Europene la ora actuala, a acuzat Franta fara niciun fel de menajament, aratand ca aceasta masura este una care contravine principiului pietei unice pe care il are Uniunea Europeana.

Un al doilea val de tensiuni politice din cadrul UE il constituie solicitarea Ungariei si Poloniei de a intra cat mai repede in zona euro, aceste doua tari considerand ca adoptarea monedei unice este o adevarata protectie impotriva crizei.

O serie de voci din cadrul zonei euro au protestat impotriva acestei solicitari, motivul invocat fiind acela ca zona euro ar putea avea de suferit in cazul in care vor fi primite tari care inca nu au o economie foarte stabila si care inca nu intrunesc conditiile necesare. Polonia, de exemplu, nu ar putea intra deocamdata in zona euro din cauza raportului destul de fluctuant dintre zlot si moneda unica.

In urma acestor tensiuni, Polonia a convocat tarile din Europa de Est intr-un mini-summit ce va avea loc astazi la Bruxelles in vederea adoptarii unei poziii comune in fata statelor din Europa de Vest. Se vor discuta in special problema protectionismului, dar si posibilitatea de obinere a noi ajutoare financiare. Amintim ca Letonia si Ungaria se afla deja sub perfuziile financiare ale FMI, iar BERD, BM si BEI au pus la dispozitia tarilor est-europene un ajutor de 24 de miliarde de euro.

Mini-summitul va avea loc in aceasta dimineata, inainte de summitul extraordinar tuturor tarilor membre ale UE.”

Şapte personalităţi vinovate de criza mondială

Autor: Valentin Vioreanu
Publicat: 10 Februarie 2009 in Capital.ro

Criza financiara globala a evoluat catre o recesiune mondiala, iar analistii spun ca actuala situatie economica dificila este mai grava decat cea din anii ‘30. Cine este responsabil?

Explozia bulei imobiliare si pierderea increderii de pe pietele financiare nu au fost cauzate de o singura decizie. Analistii au incercat sa-i descopere pe cei care sunt responsabili pentru criza economica de acum.

1. Dick Fuld, Lehman Brothers

Dick Fuld, multimiliardar in varsta de 62 de ani, a fost director al Lehman Brothers si este cel caruia i s-au reprosat o serie de erori, in special aceea de a expune grupul bancar unor datorii ipotecare subprime toxice. Cu ceva timp inainte de falimentul LB, o serie de cumparatori au fost interesati de preluarea bancii insa Fuld nu a vrut sa o vanda la pretul oferit. Analistii considera ca daca ar fi acceptat o eventuala preluare, grupul ar fi putut fi salvat. Falimentul Lehman Brothers a declansat cea de-a doua faza a crizei si a pus bazele recesiunii mondiale.

2. Henry Paulson, fost secretar al Trezoreriei Americane

Anatole Kaletsky, analist la Times, observa faptul ca Trezoreria Americana a luat o decizie care a pus in pericol stabilitatea economiei mondiale, pentru a atinge un obiectiv politic. Aceasta decizie a fost luata pentru a arata ca administratia Bush poate actiona in cazul falimentului unei mari banci de investitii.

Henry Paulson a pus in aplicare un plan care sa salveze sistemul bancar american, pe considerentul ca o institutie financiara precum Lehman Brothers era prea mare ca sa cada. Planul lui Paulson nu a facut altceva decat sa distruga increderea in institutiile financiare din intreaga lume si scaderea consmului.

3. Alan Greenspan, Rezerva Federala

Exista deja o serie de experti care, la momentul declansarii crizei, l-au aratat cu degetul pe fostul sef al Fedului. Acesta a redus dobanda de politica monetara aproape de 0% dupa atentatele de la 11 septembrie, inundand lumea de bani disponibili in mod facil si declansand un “tsunami al creditului”.

In octombrie 2008 acesta a declarat: “Am facut o eroare estimand ca interesul bancilor era acela de a fi cat mai bine plasate pentru a-si proteja actionarii”. Expertii considera ca greseala lui Greenspan a fost aceea de a estima in mod eronat ca atentatele de la 11 septembrie ar fi putut determina o recesiune si a largit creditul mult prea rapid.

4. Fred Goodwin, Royal Bank of Scotland

Goodwin este acuzat ca a adus cea mai mare banca a Marii Britanii in pragul falimentului. Institutia a anuntat pierderi de 28 de miliarde de lire sterline, cea mai mare pierdere din istoria britanica, iar analistii estimeaza ca in curand va fi nationalizata complet.

Goodwin a preluat conducerea RBS in 2000 si s-a lansat rapid in “cheltuieli nebune”: 26 de banci acizitionate in 7 ani, pentru o suma totala de 35 de miliarde de lire.  Pentru toate aceste achizitii, Goodwin a primit  salarii si bonusuri in valoare de milioane de lire.

5. Gordon Brown, premier al Marii Britanii

Brown a prezis criza financiara in cadrul unui discurs tinut in fata studentilor de la Harvard, in uuma cu 10 ani. Insa nu a facut nimic pentru a o evita. Expertii in economie ii rerposeaza premierului britanic ca a favorizat schimbarile de pe piata imobiliara britanica, care au degenerat intr-una dintre cele mai severe crize imobiliare din lume.

6. Hank Greenberk, AIG

Greenberg, director al AIG, este seful unui grup ce a primit un ajutor financiar din partea statului american care s-a ridicat la ordinul zecilor de miliarde de dolari. In septembrie 2008, Greenberg a facut un apel catre guvernul american pentru obtinerea unui sprijin, afirmand ca “AIG este o companie sanatoasa, financiar vorbind, mai putin in ceea ce priveste lichiditatile. Nicio organizatie din lume nu are o diversitate a riscului ca cea pe care o are AIG. Este o companie care deschide pietele – a o lasa sa cada ar fi o grava eroare”.

7. George W. Bush, fost presedinte al Statelor Unite

Fostul presedinte american este vinovat ca, desi a condus tara intr-o perioada infloritoare, in timpul lui au fost semanate semintele crizei fara ca acesta sa ia absolut nicio masura privind catastrofa financiara care se va produce spre finalul mandatului sau. Intr-unul din discursurile de final, Bush a aratat ca intreaga vina este purtata de liderii de pe Wall Street, care au creat instrumente financiare fanteziste. Bush este acuzat ca a inceput un razboi ale carui costuri se ridica la o suma de ordinul miilor de miliarde de dolari.

Sursa: L’Echo

Bancile din Lituania angajeaza clarvazatori pe post de ofiteri de credite

Pentru a reducere riscurile de neplata a ratelor, o compania financiara din Lituania si-a angajat pe post de ofiter de credite o clarvazatoare.

Femeia a fost angajata in speranta ca va putea vedea viitorul, ceea ce ar putea ajuta compania financiara in luarea deciziilor privind creditarea anumitor clienti, informeaza Yahoo.

Reprezentantii companiei sustin ca pe aeasta cale ar putea ajunge mai usor si la identificarea solutiilor prin care si-ar putea recupera banii de la clientii rau-platnici existenti.

sursa: Bursa asigurarilor

Calendarul fiscal pentru 2009

sursa: Jurnalul National, 05.01.2009

” Vreţi să ştiţi care sunt datele până la care puteţi plăti fără penalizări taxele şi impozitele locale sau pe cele de la secţia financiară? Consultaţi calendarul fiscal pentru 2009.

Calendarul fiscal se adresează celor care au o locuinţă, o maşină sau românilor care obţin bani din contracte de comision, din închirieri de locuinţe, dar şi persoanelor care lucrează ca liberi profesionişti sau care au venituri din alte activităţi comerciale. Taxele şi impozitele sunt percepute de stat după un calendar întocmit de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta stabileşte termenele-limită până la care contribuabilii persoane fizice sau juridice trebuie să depună la secţia fiscală unde sunt arondaţi documentele fiscale şi să facă plăţile anticipate aferente impozitelor ce trebuie plătite. Calendarul Fiscal trebuie respectat, deoarece depăşirea termenelor atrage după sine penalizări şi amenzi.

TAXE LOCALE
Primăriile percep taxe pentru toţi proprietarii de locuinţe şi terenuri intravilane sau extravilane. De asemenea, şi posesorii de autovehicule, rulote, bărci cu motor ori fără motor sau de locuri de parcare şi garaje plătesc taxe locale. Plata acestora se poate face fără majorări, în două tranşe, până la 31 martie, respectiv 30 septembrie. Taxele locale se pot plăti la Direcţia de impozite şi taxe locale din primării, precum şi la unităţile CEC sau la oficiile poştale din toată ţara. Administraţiile financiare strâng impozitele pe care statul le adună de la cetăţeni.

ÎNCHIRIERI
Proprietarii care închiriază locuinţe, te­re­nuri, spaţii comerciale şi industriale tre­­buie să meargă la secţiile financiare unde sunt arondaţi şi să depună de­cla­ra­ţii­le privind veniturile realizate, până la 15 mai. Însă cei care doresc să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real trebuie să anunţe acest lucru la Ad­mi­­nistraţia Financiară unde sunt arondaţi, pâ­nă la 31 ianuarie. Plăţile se fac trimestrial, până la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie. Şi persoanele care pres­­tea­ză activităţi în regim de con­sig­naţie trebuie să le declare la secţiile fi­nanciare până în ultima zi din februarie, iar plăţile se fac trimestrial, datele fiind aceleaşi ca şi în cazul celor care obţin venituri din închirierea de proprietăţi.

ACTIVITĂŢI INDEPENDENTE
Românii care obţin venituri din activi­tăţi independente impuse pe bază de nor­mă de venit – notari, avocaţi, evaluatori, artişti etc. – au obligaţia să depună de­cla­ra­ţiile privind veniturile realizate, până la 15 mai. Însă cei care optează pentru de­ter­minarea venitului net în sistem real trebuie să anunţe acest lucru la Administra­ţia Financiară unde sunt arondaţi, până la 31 ianuarie. Opţiunea este valabilă timp de doi ani. Aceeaşi procedură trebuie ur­ma­tă şi de oamenii care obţin bani din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi de cei care care cultivă şi vând flori, legume, ciuperci şi de fermierii care obţin venituri din exploatarea pepi­nie­re­lor viticole şi pomicole sau din alte activi­tăţi similare celor considerate activităţi agri­cole. Cererile se fac la secţia financia­ră unde contribuabilul este arondat şi tot aici se fac şi plăţile. Contribuabilii care rea­lizează venituri din activităţi independente cu excepţia impozitului pe venituri din arendare şi a veniturilor din activităţi agricole trebuie să realizeze plăţile la da­tele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie. Persoanele care realizează venituri din activităţi agricole trebuie să achite impozitul în două tranşe, respectiv 1 septembrie şi 15 noiembrie.

FIŞE FISCALE
Salariaţii nu trebuie să depună fişe fiscale la secţiile financiare unde sunt arondaţi, chiar dacă au mai multe salarii. Veniturile din salarii se impozitează la sursă, cu 16% la fiecare loc de muncă, impozitare ce este finală. Însă angajatorii trebuie să depună fişele fiscale la unitatea fiscală până în ultima zi din luna februarie. Tot până în această zi, firmele trebuie să dea angajaţilor câte o copie după fişele fiscale. Însă angajaţii care pe lângă salariu mai obţin şi venituri din activităţi independente sau din închiriere de bunuri au obligaţia să le anunţe şi ulterior să plătească impozite la secţiile financiare unde sunt arondaţi.

SPONSORIZĂRI
Contribuabilii pot alege şi în acest an să sponsorizeze, în limita a 2% din impozitul datorat statului, entităţile nonprofit care funcţionează legal, unităţile de cult, precum şi acordarea de burse private. Banii se opresc din impozitul anual datorat de contribuabil statului. Cum angajaţii care realizează numai ve­nituri din salarii nu mai au nimic de dat bugetului de stat, ei trebuie să facă un drum la secţia financiară din localitatea unde sunt arondaţi şi să completeze o cerere, Formularul 230.

Click pentru a mari imaginea”