Propolisul, medicament universal


In limba greaca, propolis insemna “partea dinaintea cetatii”, deoarece invatatii eleni au observat cum isi construiesc albinele stupii. Astfel, s-a ajuns la concluzia ca aceasta substanta joaca multiple roluri: de aparare impotriva agresorilor externi si de captusire a peretilor stupului cu un strat etans, lucios si in acelasi timp antibacterian, ceea ce confera siguranta si sanatate albinelor. Rolul propolisului in stup este complex: el este folosit ca mijloc de etansare perfecta, impiedicand astfel crearea curentilor reci de aer; este un foarte eficace mijloc de aparare impotriva intrusilor, cum ar fi alte insecte sau soareci, producandu-se mumificarea acestora, pentru a se evita putrezirea lor. Si nu in ultimul rand, propolisul este cel care asigura mentinerea sanatatii in stup, datorita actiunii sale antimicotice, bactericida si bacteriostatica. Cu alte cuvinte, acest pordus asigura mentinerea curateniei in stup.
Propolisul este un produs rezultat in urma digestiei albinelor, el fiind cules din cel putin 20 de specii de arbori, in special de pe plop, mesteacan, fag, pin, brad, frasin, de preferinta mugurii de plop si de arin, frunzele, mugurii si scoarta coniferelor si a plopilor, a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Dupa culegere, aceste materii rasinoase sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara. Asa se axplica si faptul ca propolisul, odata intins peste o plaga deschisa, formeaza o pelicula izolatoare, care nu numai ca impiedica aparitia unei infectii, dar in acelasi timp favorizeaza cresterea unui tesut sanatos, ceea ce duce la o cicatrizare mult mai rapida si eficienta (urma devine aproape invizibila).

Ce stim si ce nu stim despre propolis
Producerea propolisului se face concomitent cu mierea, in zilele calduroase, la temperaturi mai mari de 20 grade Celsius, moment in care acesta devine plastic. De la un stup se pot recolta intre de 100 si 400 gr propolis, in functie de regiune. El se prezinta ca o masa lipicioasa, avand o culoare variabila, intre verde, maro si negru, cu un miros aromat de rasini si balsamuri. Se dizolva in alcool si eter, dar nu si in apa. Punctul sau de topire se situeaza intre 70-120 grade C, iar la 37 gr. C se inmoaie, pentru ca la temperaturi scazute el sa devina casant. Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente – cupru, zinc, mangan, cobalt -, precum si din polen, flavonoide si, bineinteles, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. S-a descoperit ca propolisul contine, din punct de vedere chimic, un amestec de substante, mai ales: derivati flavonici, acid ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv si Gram negativ), diferite tipuri de ceruri, aminoacizi, balsamuri, fermenti, microelemente (siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu, vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu), substante antibiotice, rasini, acizi aromatici si alti diferiti acizi. Compozitia sa variaza in functie de regiune, de specia vegetala de pe care s-a cules, dar s-a constatat ca pentru orice fel de propolis proportiile sunt asemanatoare, adica in medie 55% rasini, 30% ceruri si 10% uleiuri eterice.
Datorita acestei compozitii extraordinar de diversificata, el este folosit si in medicina umana. Oamenii de stiinta, cand s-au aplecat cu mai multa atentie asupra propolisului, au constat cu uimire ca acesta distruge nu mai putin de 21 de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite, 30 de tipuri de virusuri (inclusiv varietatile lor!), ceea ce a dus la concluzia ca au de-a face cu cel mai puternic medicament antiinfectios cunoscut. In cel putin 200 de afectiuni propolisul a facut adevarate minuni, fiind un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi, arsuri, degeraturi, precum si in vindecare ranilor produse cu arme de foc si, mai ales, in cicatrizarea operatiilor. Propolisul inlatura sangerarea gingiilor, avand darul de a vindeca mucoasa bucala, iar balsamul protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura.
Pentru uz intern, el se foloseste pentru infectii ale cailor respiratorii si infectii ORL (bronsite, faringo-amigdalite, viroze respiratorii, otite, sinuzite, rinite, tuberculoza). De asemenea, este deosebit de eficient in tratarea unor afectiuni digestive si hepatice (gastrita, ulcer gastric, colecistita, ciroze, colite ulceroase, spasme digestive), ca si pentru parazitoze intestinale (eu, de exemplu, mi-am vindecat fiul, cand avea 6 ani, de giardia cu tinctura de propolis, la indicatia medicului pediatru, bineinteles). In acelasi timp, este folosit cu succes in tratarea infectiilor urinare, a tumorilor vezicale, in neuropatie diabetica dureroasa, stari de stres, migrene, ateroscleroza.
Se poate folosi si pentru afectiuni ale cavitatii bucale si faringelui (stomatite, gingivite, abcese dentare, paradontopatii, faringo-amigdalite, carii dentare, tartru dentar), afectiuni ORL (rinite, otite, sinuzite, otomicoze), afectiuni ale pielii (eczeme infectioase, arsuri, plagi, ulcer varicos, tricofizie, tuberculoza pielii, acnee, furunculoza), in afectiuni oftalmologice (blefarite, conjunctivite, sclerite, plagi), ca si pentru hemoroizi, fisuri anale, proctita, prostatita, metroanexita, cervicita, distrofii vulvare de menopauza, artrite, artroze si de asmenea in situatii de pre- si post-radioterapie.

Utilizari cosmetice
Sa nu uitam numeroasele sale utilizari cosmetice, datorate proprietatilor sale dezinfectante, antiinflamatoare, antiacneice, cicatrizante, anestezice, antioxidante si conservante, antimatreata si chiar protectoare contra radiatiilor ultraviolete. Astfel, el este utilizat la prepararea unor deodorante, sampoane, lotiuni antibacteriene, ape de gura, paste de dinti si chiar creme nutritive.
In general nu exista contraindicatii, exceptie facand persoanele, extrem de putine, care pot avea alergie la propolis. Pentru a vedea daca suntem alergici sau nu, trebuie facut un test, cu precautie, atunci cand folosim pentru prima data un produs pe baza de propolis.
In plafare si farmacii, la ora actuala se gaseste o mare diversitate de produse care contin aceasta “comoara” a naturii: tinctura de propolis, care este un extract alcoolic, avand de obicei 30% propolis si care se foloseste intern dar si extern, unguent cu propolis; crema de protectie si de masaj; supozitoare cu propolis, care pot fi folosite si intravaginal; tablete cu propolis; spray cu propolis 10% ; miere cu propolis, extract de propolis standardizat, alte produse apicole si extracte din plante medicinale (printre care putem gasi: tonic, respirator, renal, hepatic, gastric, cardiovascular, nervos etc.) si care cuprinde suplimente nutritive cu efect tonic general sau specific pe anumite aparate si sisteme; propolis brut, care poate fi mestecat ca atare, cu efect dezinfectant si anestezic al cavitatii bucale – in doza de 1 g de 3 ori pe zi; picaturi de nas; colir cu propolis (pentru afectiuni oculare); lotiune antiacneica; apa de gura.

Cum putem prepara acasa tinctura de propolis?
Si acum, sa va dam o veste buna: tinctura de propolis se poate prepara si in casa, astfel: in proportie de 1:3 (la 3 parti=30 g propolis, se adauga 10 parti=100 g alcool etilic de
80-90 grade. Concret, se marunteste propolisul (pentru a se produce o macerare mai rapida) si se adauga alcoolul. Se pastreaza in sticle inchise la culoare, la intuneric si in mediu uscat, si se agita sticla de cateva ori pe zi. Dupa 7-14 zile (in functie de cantitatea preparata), se observa ca alcoolul a capatat o culoare inchisa (maro-rosiatica), in timp ce particulele de propolis care nu s-au dizolvat se depun pe fundul recipientului. Apoi se face o filtrare primara si una secundara, cu o hartie de filtru. Lichidul astfel rezultat trebuie sa fie clar, de culoare maro sau rosiatica. Tinctura se pastreaza in sticle curate, de culoare inchisa cu dop ermetic, la loc ferit de lumina. Ea se administreaza dimineata,
10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la adulti, diluate in putina apa ori puse pe putin zahar sau pe o bucata de paine dupa care, timp de o jumatate de ora nu se mai mananca si nu se mai bea nimic, pentru a se forma pelicula de ceara. Seara, inainte de culcare, se ia din nou, in aceeasi cantitate si cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate de ora sa nu se bea nimic si sa nu se consume niciun aliment. Acest tratament de administreaza timp de

10 zile, dupa care urmeaza
10 zile de pauza, pentru ca mai apoi sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pana incep sa se vada efectele tratamentului, si bineinteles, in functie de recomandarile medicului. Daca tinctura se picura pe o farfurie si se lasa sa se evapore alcoolul, se poate obtine pasta de propolis, care, amestecata cu alte ingrediente poate fi folosita cu succes in uz cosmetic.
Si se mai poate prepara in gospodarie un extract uleios de propolis, din 10 g propolis combinate cu 200 g ulei de masline sau 100 g unt. Amestecul se incalzeste usor pe baie de abur, timp de 90-120 minute, la 50 grade, amestecand continuu. Apoi se filtreaza si se pastreaza la loc intunecos si racoros.
Vedeti, deci, cat de multe afectiuni se pot trata cu acest miraculos propolis. Noi va dorim sa nu aveti nevoie de el decat in scopuri de intretinere si infrumusetare. Dar daca totusi apar probleme de sanatate, va recomandam cu caldura acest preparat 100% natural si va uram insanatosire grabnica!

Ziarul Cronica Romana,3 decembrie 2007

Anunțuri

11 gânduri despre „Propolisul, medicament universal

  1. cele mai bune rezultate se obtin cu miere de albine terapeutica, la care se adauga 5% extract moale de propolis. Se poate folsi si la arsuri grave si rani greu vindecabile

  2. Fain articol 🙂 chiar ma delectez de o vreme cu propolis&miere de 3x/zi.

    Salutari de la cineva cu preocupari similare, din cate vad aici.

  3. Salut!am folosit propolis pentru acnee(cosuri).si dupa ce ma dau incepe sa ma manance pielea.este ceva de bine sau de rau?parerile sunt binevenite :).

  4. Ma-m bucurat de tot ce am putu sa invat de la dumneavoastra si va multumesc de tot ce faceti pentru a ne aduce aceste informati,sa va binecuvateze Domnul in tot ce faceti

  5. Pingback: Propolisul, un adevarat tezaur natural in terapeutica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s